Omul politic
În cazul în care voi fi ales deputat, voi sustine adoptarea urmatoarelor PROPUNERI LEGISLATIVE:
Lege privind despăgubirea cetăţenilor României, pentru capitalul trecut, prin Legea nr. 15/1990, din proprietatea lor comună în proprietatea statului român.
Guvernanţii României postcomuniste au încălcat drepturile de proprietate ale românilor şi au trecut, mai întâi, prin Legea nr. 15/1990, peste 95% din capitalul naţional acumulat în perioiada 1948-1989 din proprietatea comună a întregului popor în proprietatea privată a statului, iar apoi, prin legile „privatizării“, au trecut, vânzând pe nimic, acest capital în proprietatea privată a străinilor şi a unui grup minoritar autohton format din guvernanţi şi camarila acestora. Au săvârşit astfel cel mai mare jaf şi cea mai mare crimă din istorie. Pe lângă cele peste 300 miliarde euro, cât reprezintă valoarea capitalului care a făcut obiectului jafului numit privatizare, poporul român a fost păgubit şi cu valoarea profiturilor realizate în perioada 1990-2007, de peste 1.200 miliarde euro, care ar fi trebuit să intre în conturile şi buzunarele cetăţenilor români. La acesta trebuie adăugată şi pierderea de PIB de cca. 2.500 miliarde euro, pe care poporul român ar fi putut să o creeze, dacă nu ar fi fost deposedat de capital. Prin aşa-zisa privatizare, în România a fost creată o economie oligarhică, în care capitalul este concentrat în proprietatea privată a unui grup minoritar, care nu reprezintă mai mult de 5% din numărul familiilor româneşti, restul neavând capital în proprietate. Este o economie parazitară, în care averile nu s-au acumulat prin crearea de avuţie, ci prin însuşirea şi consumarea avuţiei productive create înainte de 1989, prin corupţie şi jaf. Este o economie bolnavă, care a creat şi susţine o societate bolnavă. Salariile românilor reprezintă sub 25% din cele europene, nivelul lor făcând practic imposibile economisirea şi investiţiile, acumularea de capital. Profiturile sunt transformate în bunuri de lux sau transferate în afara ţării, rămânând aproape nimic pentru investiţii în România. Aşa-zisa creştere economică din ultimii ani este o nouă şi mare manipulare pe care ne-o servesc guvernanţii, o bună parte din PIB fiind obţinută prin contractarea unei imense datorii externe, care a ajuns la 60-70 miliarde euro, mai mult de jumătate din PIB. Prin aşa-zisa cuponiadă, în proprietatea privată a cetăţenilor României a ajuns doar 3-4% din capitalul naţional acumulat în perioada 1948-1989. Statul român a deposedat poporul român de capital şi tot statul român trebuie să-l despăgubească. Dreptul de proprietate este sacru şi imprescriptibil. PRM susţine că poporul român trebuie să fie despăgubit pentru capitalul de care a fost deposedat în mod abuziv de către statul român postdecembrist prin aşa-zisa privatizare. Ca urmare, economia oligarhică din România va fi înlocuită cu una democratică, productivă, competitivă. Societatea românească va scăpa de corupţie şi umilinţă, de sărăcie şi dezbinare şi îşi va impune morala bazată pe muncă, inovaţie, demnitate, solidaritate socială şi naţională. Prin această propunere legislativă a PRM urmează ca statul român să despăgubească cca. 18 milioane de români, care vor beneficia de obligaţiuni în valoare de 20.000 euro, respectiv 20 de obligaţiuni cu o valoare nominală de 1.000 euro. Sunt îndreptăţiţi să primească cele 20 de obligaţiuni toţi cetăţenii români care au primit cupoane nominative de privatizare, precum şi moştenitorii acestora. Obligaţiunile nu pot fi înstrăinate, dar pot fi lăsate moştenire. Aceste obligaţiuni vor fi răscumpărate de către stat, treptat, pe parcursul a cel mult 10 ani, dând cetăţenilor, în schimbul obligaţiunilor, sume băneşti din Fondul Naţional de Despăgubiri şi Investiţii (FNDI), care vor fi utilizate exclusiv pentru finanţarea de proiecte de investiţii, după aceleaşi reguli folosite la finanţările nerambursabile oferite din fonduri UE. FNDI va avea ca sursă: sumele încasate de statul român din vânzarea acţiunilor şi a activelor aflate în proprietatea sa; dividendele şi profiturile încasate de stat pentru capitalurile aflate în proprietatea sa; impozitul progresiv pe avere şi cifra de afaceri; alte surse stabilite prin lege. Cu aceste investiţii, din perioada 2009-2018, se pot crea cel puţin 3,6 milioane noi locuri de muncă, adică aproape toate locurile de muncă distruse în ultimii 20 de ani prin „reforma“ mafiot-oligarhică, suficiente pentru a-i aduce acasă pe toţi dezrădăcinaţii tranziţiei.
Lege privind utilizarea unei parti din rezerva valutara a României pentru dezvoltarea si modernizarea agriculturii în vederea asigurarii sigurantei alimentare a României si a reducerii deficitului comercial.
Propunerea legislativă vizează ca din rezerva valutară a României să se aloce 5 miliarde euro pentru constituirea Fondului de Dezvoltare şi Modernizare a Agriculturii (FDMA), care va fi administrat de către Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale prin CEC Bank. Dobânda la creditele acordate de CEC Bank pentru finanţarea de proiecte strategice pentru agricultură este de 1%. Beneficiarii acestor credite sunt societăţi agricole pe acţiuni, SRL, ferme familiale, asociaţii şi grupuri de producători recunoscuţi, alţi agenţi economici cu obiect de activitate agricultura sau conexă cu agricultura. Beneficiarii de credite din FDMA trebuie să dispună de un plan de dezvoltare economică pe o perioadă minimă de 10 ani. Investiţiile realizate din aceste credite se constituie ipotecă de gradul I până la rambursarea integrală a creditului. Creditele se acordă pe bază de proiecte eligibile pentru sume de până la 100.000 de euro şi peste 100.000 de euro. Aprobarea şi monitorizarea proiectelor şi a graficului de utilizare a lor se fac de către Unitatea de Management a FDMA. Creditele acordate din FDMA se vor utiliza exclusiv pentru lucrări de investiţii, modernizări şi retehnologizări, respectiv: a) cumpărarea de terenuri în extravilanul localităţilor pentru organizarea de ferme agricole cu o suprafaţă de minimum 50 ha; b) amenajarea teritoriului şi a infrastructurii în vederea dezvoltării unor activităţi de producţie agricolă la standarde cerute de UE; c) cumpărarea de animale de rasă pentru reproducţie şi producţii performante, respectiv peste 20 vaci de lapte sau 50 de oi şi caprine ori 5.000 păsări; d) construcţii noi şi modernizări sub aspect funcţional şi tehnic al fermelor zootehnice şi vegetale; e) înfiinţarea de plantaţii de pomi, viţă-de-vie şi arbuşti fructiferi cu suprafaţă de minimum 5 ha; f) dezvoltarea unor reţele de depozitare moderne pentru producţia de legume şi fructe în zonele cu tradiţie şi potenţial de producţie; g) dezvoltarea de sisteme de irigaţii noi şi reabilitarea celor existente; h) amenajarea de acumulări hidrotehnice şi de gestionare a resurselor de apă cu utilizare în agricultură; i) achiziţii de echipamente şi instalaţii pentru irigaţii; j) achiziţii de tehnică agricolă modernă, cu parametri de consum de carburanţi redus şi eficienţă ridicată în exploatare; k) dezvoltarea în mediul rural a unor unităţi de procesare şi valorificarea producţiei agricole; l) dezvoltarea de depozite (silozuri moderne) pentru cereale şi plante tehnice; m) construcţii de sere şi solarii; n) modernizarea unităţilor de cercetare în domeniul agro-silvic. Creditele din FDMA se acordă pe o perioadă de 5-15 ani, funcţie de tipul şi complexitatea investiţiei. Rambursarea creditelor se face după o perioadă de graţie de 2-3 ani. Rambursarea anticipată a ratelor scadente este scutită de penalităţi.
Lege privind exploatarea resurselor nationale ale României, în concordanta cu interesul national
În perioada 1990-2007, resursele naturale ale ţării au fost înstrăinate, concesionate sau închiriate, de regulă, de către Guvern împreună cu Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale, fără ştiinţa Parlamentului. Propunerea legislativă vizează instituirea unui control din partea Parlamentului în legătură cu resursele naturale care au fost înstrăinate în dauna poporului român, rezilierea contractelor încheiate cu încălcarea prevederilor legale, precum şi aprobarea de către Parlament a resurselor naturale care urmează să fie concesionate sau închiriate prin licitaţie publică.
Lege privind valorificarea rezervei valutare a Bancii Nationale a României pentru dezvoltarea si modernizarea turismului
S-a ajuns în actuala stare a turismului românesc datorită stilului pompieristic în care au fost abordate şi rezolvate unele probleme grave, dar mai ales lipsei sprijinului financiar din partea statului român prin credite pe termen lung, cu dobânzi foarte mici. Rezerva valutară a statului român, administrată de către Banca Naţională a României, este de cca. 25 miliarde euro şi este plasată în bănci americane şi valorificată pentru dobânzi sub 2% pe an. Între timp, agenţii economici români din domeniul turismului au avut acces limitat la credite cu dobânzi uriaşe şi demolatoare. Urmărind interesul naţional, respectiv dezvoltarea şi modernizarea turismului românesc, PRM propune următoarele: 1. să fie alocată suma de 3 miliarde euro, din rezerva valutară a BNR, pentru constituirea Fondului de Dezvoltare şi Modernizare a Turismului, care va fi administrat de către CEC Bank. Dobânda cuvenită BNR va fi egală cu media de valorificare a rezervei valutare pe ultimii 3 ani. Dobânda la creditele acordate de CEC Bank este 1% pe an. Beneficiarii acestor credite sunt agenţii economici români din turism. Creditele se acordă pe bază de proiecte eligibile, pentru lucrări de investiţii şi modernizări. Creditele se acordă pe o perioadă de maximum 20 de ani, cu o perioadă de graţie de 5 ani, cu excepţia dobânzii. Investiţiile realizate din aceste credite constituie ipotecă până la rambursarea integrală a creditelor.
Lege pentru modificarea si completarea Legii nr. 351/2004, Legea gazelor
Propunerea legislativă vizează ca pentru consumatorii casnici să se factureze consumul de energie electrică şi gaze naturale, din producţia internă, la cele mai mici preţuri. Astfel, se stopează politica de jefuire a consumatorilor casnici dusă de către toate guvernele din perioada 1990-2008, în complicitate cu firmele intermediare ale clientelei politice.
Lege privind Programul national pentru asigurarea locurilor de munca în localitatile în care acestea au fost desfiintate în perioada 1990-2008
În ultimii 18 ani, ca urmare a privatizărilor, a fost înstrăinată, pe sume derizorii, marea majoritate a fostelor fabrici, uzine, întreprinderi, unităţi agricole etc. De asemenea, au fost închise numeroase mine şi, drept consecinţă, a fost lichidate numeroase unităţi miniere şi diverse capacităţi de producţie folosite pentru prelucrarea minereurilor. A fost aproape lichidată industria producătoare de armament şi tehnică militară, precum şi combinatele petrochimice. S-a ajuns ca în numeroase localităţi din toate judeţele să fie lichidate numeroase locuri de muncă, iar locuitorii nu mai au unde să lucreze acasă. O bună parte dintre ei, pentru a scăpa de sărăcie, a plecat să lucreze în străinătate. În această situaţie, PRM propune un Program naţional pentru asigurarea locurilor de muncă, urmând să colaboreze Guvernul cu prefecţii, preşedinţii consiliilor judeţene, primarii şi consiliile locale. Fondurile necesare pentru realizarea acestor investiţii de stat se asigură anual prin Legea bugetului de stat. La acestea se adaugă acordarea unor facilităţi pentru investitorii români şi străini. Corelat cu programul de investiţii, va fi elaborat un program de pregătire şcolară şi profesională.
Lege de modificare a Legii nr. 555/2004 privind unele masuri pentru privatizarea SNP PETROM S.A.
Această propunere legislativă vizează abrogarea Legii nr. 555/2004 prin care au fost date gratuit la poporul austriac, pentru totdeauna, zăcămintele de petrol şi gaze naturale, precum şi toată averea PETROM. Această lege a fost iniţiată de către Guvernul Adrian Năstase şi votată în Parlament de către senatorii şi deputaţii de la PDSR, PNL, PD, PUR ŞI UDMR. Singurii care s-au opus acestui jaf au fost parlamentarii PRM. Propunerea legislativă a fost aprobată în Senatul României şi se află în dezbatere şi la vot final în Camera Deputaţilor.
Lege privind modificarea si completarea Legii nr. 85/2003, Legea minelor
Propunerea legislativă vizează interzicerea folosirii cianurilor în activitatea minieră, în orice etapă a exploatării aurului şi argintului, precum şi în orice etapă a procesării şi înnobilării reziduurilor. Iniţiativa legislativă urmăreşte să nu fie jefuit cel mai mare zăcământ de aur şi argint din Europa, cel de la Roşia Montană (peste 800 tone aur şi peste 2.000 tone argint), prin folosirea a 200.000.000 kg cianură. Folosirea acestei cantităţi de cianură şi a 150.000.000 kg dinamită la Roşia Montană ar produce cel mai mare dezastru ecologic din Europa. Propunerea legislativă a PRM este susţinută de către Biserica Ortodoxă Română, Academia Română, Societatea „Alburnus Maior“, de numeroase organizaţii ecologiste şi de către peste 1.000 de specialişti din întreaga lume.
Lege privind modernizarea drumurilor judetene si comunale, din credite externe
Guvernul este împotriva acestei propuneri legislative, după ce, în mandatul 2004-2008, a mărit datoria externă a României la cca. 60 miliarde euro, fără a se şti cum şi pentru ce s-au cheltuit aceste sume uriaşe. Propunerea PRM vizează ca, în perioada 2009-2014, să fie modernizate şi aduse la standarde europene toate drumurile judeţene şi comunale, prin recurgerea la credite externe în sumă de până la 10 miliarde euro. Repartizarea sumelor obţinute din credite externe pe fiecare judeţ, respectiv comună, se va face în funcţie de lungimea drumurilor care trebuie modernizate.
Lege pentru extinderea pietelor de gros
Propunerea legislativă vizează preluarea experienţei reuşite din ţările membre ale Uniunii Europene în ceea ce priveşte valorificarea producţiei agricole prin extinderea pieţelor de gros. Piaţa de gros este o societate comercială care se ocupă de contractarea şi valorificarea producţiei agricole. În acelaşi timp, piaţa de gros este un centru comercial care conduce la înlăturarea actualelor distorsiuni în comerţul cu produse agricole, la ameliorarea relaţiilor dintre producătorii agricoli, comercianţi şi procesatori şi la introducerea în circuitul comercial a unor cantităţi semnificative de legume şi fructe proaspete din producţia internă. Guvernul, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, trebuie să stabilească reţeaua pieţelor de gros în toate judeţele.
Lege privind Programul national vizând construirea unor dispensare medicale si locuinte pentru medici în mediul rural
Situaţia privind asistenţa medicală, mai ales în mediul rural, este jalnică. La ţară, cei mai mulţi dintre săteni nu mai beneficiază de dispensare medicale, iar medicii sunt pe cale de dispariţie la nivelul comunelor, dar mai ales în sate. S-a ajuns ca în unele comune şi în numeroase sate să nu mai existe nici dispensar medical şi nici medici. Pentru rezolvarea situaţiei existente în domeniul sănătăţii în mediul rural, PRM propune ca Guvernul, în colaborare cu primarii şi consiliile locale din comune, să elaboreze un Program naţional vizând construirea unor dispensare şi locuinţe pentru medici în mediul rural. Cheltuielile legate de proiectarea, construirea şi dotarea dispensarelor medicale, precum şi pentru locuinţele destinate medicilor, se suportă din bugetul de stat, iar construcţiile realizate intră în domeniul public al comunei.
Lege pentru construirea de crese si gradinite
După anul 1989 au „dispărut“ câteva zeci de mii de creşe şi grădiniţe, în urma privatizărilor şi a retrocedărilor de imobile. Ca urmare, s-a accentuat criza locurilor pentru copii în creşe şi grădiniţe. Soluţia o reprezintă construirea de creşe şi grădiniţe, de stat şi private, cu sprijinul Guvernului şi al autorităţilor locale. În cazul creşelor şi grădiniţelor de stat, fondurile pentru construirea lor se asigură astfel: 50% din bugetul de stat, 30% din bugetul consiliului judeţean şi 20% din bugetul local, care concesionează terenul aferent imobilului.
PL privind construirea de camine studentesti
În perioada 1990-2008, nici un Guvern nu a fost preocupat şi nici nu a rezolvat problema asigurării locurilor de cazare în cămine pentru studenţi. PRM propune ca, într-o perioadă de cel mult trei ani, Guvernul, cu sprijinul autorităţilor locale şi la cererea universităţilor, să rezolve problema cazării studenţilor prin construirea de cămine studenţeşti, cu finanţare din bugetul de stat. Consiliile locale vor concesiona terenurile necesare în vederea construirii căminelor studenţeşti. Astfel va dispare, atât pentru studenţi, cât şi pentru părinţii lor, calvarul de la începutul fiecărui an universitar, legat de obţinerea unui loc de cazare în căminele studenţeşti.
Lege de modificare si completare a Legii nr. 53/2003, Codul muncii
Propunerea legislativă vizează înlăturarea confidenţialităţii pentru câştigurile celor plătiţi din bani publici. Practic, pentru toţi cei plătiţi din bani publici, salariile şi alte câştiguri lunare trebuie să fie la vedere. Confidenţialitatea asupra salariilor, introdusă din anul 2003, a dus la înregistrarea unor câştiguri lunare pentru angajaţi cuprinse între 500-100.000 lei (RON), precum şi a unor pensii de 1 leu până la 36.000 lei (RON) pe lună.
Lege privind salarizarea bugetarilor
Această propunere legislativă a fost înregistrată în 18 iunie 2008 la Senat şi vizează ca, în termen de 6 luni de la adoptarea legii, Guvernul să înregistreze la Parlament un proiect de lege privind salarizarea bugetarilor. Pentru angajaţii plătiţi din bani publici se stabilesc numai prin lege salariile, indemnizaţiile, sporurile şi premiile. Inexistenţa unei legi unitare în acest domeniu a permis guvernanţilor să plătească sume uriaşe pentru clientela politică. Numeroase exemple au fost prezentate în mass-media, în lunile septembrie-octombrie 2008.
Lege privind gratuitati la asistenta medicala, medicamente si proteze
Această propunere vizează ca toţi cetăţenii români să beneficieze de gratuităţi la asistenţă medicală, medicamente şi proteze. De asemenea gratuităţi beneficiază câteva categorii de cetăţeni, ca de pildă judecătorii şi procurorii şi membrii lor de familie, militarii, poliţiştii şi alţii. Fondurile necesare pentru asigurarea gratuităţilor se prevăd anual în bugetul Ministerului Sănătăţii.
Lege privind eliminarea impozitului pe pensii
Propunerea legislativă precizează că pensiile de orice fel nu se impozitează. Guvernul a fost împotriva acestei propuneri legislative şi parlamentarii PNL, PD, PSD, PC şi UDMR au votat, de asemenea, împotriva eliminării impozitului pe pensii. Propunerea legislativă va fi susţinută şi în noul Parlament de către reprezentanţii PRM.
Lege privind pensiile de supravietuire
Această propunere vizează instituirea pensiei de supravieţuire în sumă de 700 de lei pe lună/pensionar, începând cu anul 2009. Pensionarii care au pensie mai mică decât această sumă urmează să primească diferenţa din bugetul statului.
Lege privind instituirea pensiei minime pe economie, reprezentând 75% din salariul minim brut pe economie
Această propunere legislativă, inspirată din legislaţia existentă în toate ţările membre ale Uniunii Europene, a fost respinsă în Senat şi Camera Deputaţilor de către parlamentarii PSD, PNL, PD, PC şi UDMR. Propunerea va fi readusă în dezbaterea viitorului Parlament şi vizează ca în România să nu existe pensie mai mică decât 75% din salariul minim brut pe economie. Diferenţa dintre pensia actuală şi pensia minimă pe economie va fi suportată din bugetul statului.
Lege privind gratuitatea la transportul în comun pentru pensionari
În câteva mari municipii, pensionarii au gratuitate la transportul în comun, fiind astfel privilegiaţi doar locuitorii din Cluj-Napoca, Bucureşti şi altele. Propunerea legislativă vizează ca toţi pensionarii, indiferent de localitatea de domiciliu, să beneficieze de gratuitate la transportul în comun când se deplasează în marile localităţi. Cheltuielile ocazionate de asigurarea gratuităţii se suportă astfel: 50% de către Ministerul Muncii şi 50% de către consiliile locale, municipale, respectiv ale sectoarelor municipiului Bucureşti.
Lege privind sprijinul financiar ce se acorda mamelor, de la data pensionarii
Propunerea legislativă vizează acordarea pentru femei, de la data pensionării, a unei indemnizaţii de 300 de lei pe lună pentru fiecare copil. Femeile care au adoptat unul sau mai mulţi copii beneficiază de aceeaşi indemnizaţie de 300 de lei pe lună pentru fiecare copil. În cazul decesului mamei, indemnizaţia se acordă soţului supravieţuitor.
Lege privind protectia persoanelor vârstnice
Această propunere vizează ca Guvernul, în colaborare cu consiliile judeţene şi consiliile locale, să construiască în fiecare judeţ 3-6 centre rezidenţiale pentru vârstnici. Finanţarea se asigură din bugetul statului, iar cheltuielile pentru funcţionarea azilelor de bătrâni se acoperă din pensiile locatarilor, din bugetul consiliului local şi judeţean, precum şi din bugetul asigurărilor sociale.
Lege privind interzicerea utilizarii aditivilor alimentari cancerigeni în pâine si produse de panificatie, carne si produse din carne, dulciuri, bauturi racoritoare si alcoolice
Propunerea legislativă urmăreşte să stopeze genocidul la care sunt supuşi cetăţenii români, în ultimii 18 ani, ca urmare a existenţei în comerţ şi a consumării produselor alimentare care conţin E-uri nocive pentru sănătate. România este singura ţară din Uniunea Europeană unde se permite să fie produse şi comercializate alimente care conţin aditivi alimentari cancerigeni.
Lege privind stimularea întoarcerii în judetele Covasna, Harghita si Mures a familiilor de români alungate de catre sovinii de etnie maghiara dupa 21 decembrie 1989, precum si a sprijinirii familiilor tinere de români care doresc sa-si stabileasca domiciliul în aceste judete
Contrar prevederilor din Constituţia României şi cu încălcarea legilor statului român, unii extremişti de etnie maghiară au dus o politică diabolică, în perioada 1990-2008, cu sprijinul autorităţilor de la Budapesta, pentru alungarea sau pentru obligarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş să-şi părăsească domiciliile şi locurile de muncă, plecând în alte judeţe sau emigrând în numeroase state ale lumii. Recensămintele populaţiei din anii 1992 şi 2002, precum şi anuarele statistice din anii următori, confirmă scăderea dramatică a numărului românilor din cele trei judeţe. În urma epurării etnice a românilor s-a trecut la organizarea unor referendumuri locale ilegale, la sfârşitul anului 2006 şi începutul anului 2007, precum şi la 30 noiembrie 2008, pentru autonomia aşa-zisului Ţinut Secuiesc. Iredentiştii maghiari, susţinuţi de către preşedintele şi guvernul Ungariei, împreună cu UDMR şi PCM, au căutat să internaţionalizeze problema autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului Ţinut Secuiesc şi a întregii Transilvanii. Sloganul electoral al UDMR pentru alegerile parlamentare este „Împreună pentru Transilvania“. Propunerea legislativă a PRM vizează ca Guvernul României, pe baza unor programe anuale, să sprijine întoarcerea în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş a familiilor de români alungate după 21 decembrie 1989, precum şi a altor familii de români care doresc să-şi stabilească domiciliul în aceste judeţe. Cei care îşi vor stabili domiciliul în aceste judeţe vor beneficia de următoarele drepturi: terenuri în suprafaţă de 1.000 m2 concesionate la preţul de 1 leu m2 pentru construirea de case; o primă de instalare de 40.000 lei (RON) de familie şi 20.000 lei în cazul persoanelor singure; suma de 350.000 (RON) pentru construirea unei case; locuri de muncă asigurate de către Guvernul României; învăţământ în limba română, lăcaşuri de cult, presă în limba română şi protecţie specială din partea Poliţiei şi Jandarmeriei. Bunurile dobândite cu sprijinul statului român nu pot fi înstrăinate timp de 25 de ani.
Lege privind înlaturarea denumirilor de localitati din timpul ocupatiei straine
De la sfârşitul lunii octombrie 1944 şi până la sfârşitul lunii ianuarie 2001, cetăţenii români de etnie maghiară au ştiut în ce localitate trăiesc şi nu s-au rătăcit pe teritoriul României din cauza lipsei denumirilor de localităţi în limba maghiară din timpul ocupaţiei ungureşti. În urma şantajului politic practicat de către UDMR asupra partidelor politice aflate la guvernare, s-a ajuns ca, pe bază de Hotărâri de Guvern şi cu încălcarea Legii nr. 2/1968, să se revină, în peste 1.000 de localităţi din Ardeal, la denumirile din perioada ocupaţiei ungureşti (1940-1944) sau de dinainte de anul 1918. Milioane de români, în special din judeţele din Ardeal, au fost şi sunt umiliţi văzând în numeroase localităţi denumiri ale acestora din timpul ocupaţiei ungureşti, denumiri care amintesc de holocaustul împotriva evreilor şi românilor, din perioada 30 august 1940 – 25 octombrie 1955. Propunerea legislativă vizează ca toate denumirile de localităţi atribuite ilegal, prin Hotărâri de Guvern şi nu prin lege, să fie înlăturate în cel mult 48 de ore.
Lege privind uniformele scolare
Această propunere legislativă nu a fost agreată de către Guvern şi a fost respinsă de către Senat şi Camera Deputaţilor. Ea urmează să fie reluată în viitorul Parlament, pentru a reveni la tradiţia din învăţământul românesc, din perioada interbelică şi până în 1990. În ultimii 18 ani, s-au amplificat discrepanţele dintre cetăţeni în ceea ce priveşte situaţia lor financiară. Puţini la număr s-au îmbogăţit rapid şi pot să asigure pentru copiii lor o stare materială foarte bună, de la grădiniţă până la facultate. Circa 10 milioane de români sunt săraci şi foarte săraci. S-a ajuns ca între copii, elevi şi studenţi să existe mari inegalităţi sub aspectul posibilităţilor materiale, care au urmări negative asupra creşterii şi dezvoltării tinerei generaţii. Iniţiativa legislativă vizează revenirea la purtarea obligatorie a uniformelor în învăţământul preşcolar, primar, gimnazial şi liceal. Pentru copiii şi elevii care provind din familii cu venituri mici se va asigura o reducere de 50% a costului uniformelor şcolare.
Lege privind sprijinirea Bisericii Ortodoxe Române si a celorlalte culte religioase pentru desfasurarea unor actiuni sociale si umanitare
Această propunere vizează acordarea în fiecare an a cel puţin 0,5% din Produsul Intern Brut pentru sprijinirea cultelor religioase în vederea desfăşurării unor acţiuni sociale şi umanitare, respectiv pentru ajutorarea săracilor şi a sinistraţilor.
Lege privind sprijinul financiar pentru înaltarea de biserici
Această propunere legislativă vizează acordarea în fiecare an de către Guvern a unor sume cuprinse între 30.000-100.000 lei (RON) pentru fiecare biserică aflată în construcţie, atât în parohii şi filii, cât şi în mânăstiri şi schituri. Guvernul alocă anual suma de 40.000 lei pentru finanţarea lucrărilor de pictură în curs de executare pentru fiecare biserică înălţată începând cu anul 1990, atât din parohii, cât şi din mânăstiri.
Lege privind înaltarea de biserici pentru comunitatile românesti din strainatate
La cererea justificată a comunităţilor româneşti din străinătate, aprobată de Sinodul Bisericii Ortodoxe Române, Guvernul sprijină înălţarea unor biserici, cu respectarea legislaţiei statului ai cărui cetăţeni sau rezidenţi sunt. Guvernul acţionează pentru obţinerea terenurilor necesare pentru construirea bisericilor şi, anual, prevede în proiectul bugetului de stat sumele necesare pentru înălţarea acestor biserici.
Lege privind înaltarea unor biserici ortodoxe si greco-catolice pentru comunitatile românesti aflate în jurul granitelor României
Guvernul României, cu acordul guvernelor din ţările vecine României, asigură în fiecare an fondurile necesare, prin bugetul de stat, pentru înălţarea de biserici ortodoxe şi greco-catolice pentru comunităţile româneşti din Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria.
Lege privind sprijinul financiar pentru manastiri
Toate mânăstirile din România, atât cele istorice, cât şi cele mai noi, întâmpină dificultăţi de ordin financiar, ca urmare a investiţiilor, lucrărilor de reparaţii capitale şi curente, întreţinerii spaţiilor muzeale, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor necesare pentru încălzire, consumul de energie electrică şi cele legate de asigurarea hranei şi cazării pentru pelerini. PRM propune acordarea unui sprijin financiar în sumă de 20.000 lei (RON) pe lună pentru fiecare mânăstire, destinat acoperirii cheltuielilor necesare.
Lege privind salvarea memoriei Radioului
În bugetul de stat pe anul 2008, din iniţiativa PRM s-a aprobat alocarea sumei de 4.550.000 lei pentru începerea Programului Naţional de Salvare a Patrimoniului Sonor al Radioului, care a împlinit 80 de ani. PRM solicită ca, în fiecare an, în proiectul Legii bugetului de stat, Guvernul să prevadă sumele necesare pentru materializarea etapelor prevăzute în Programul Naţional de Salvare a Patrimoniului Sonor al Radioului.
Lege privind înfiintarea Institutului Român pentru Studii Indo-Europene
Renumiţi istorici şi arheologi străini, precum şi universităţi de prestigiu din străinătate, au ajuns la concluzia că Spaţiul Carpatic a fost locul de pornire a culturilor şi civilizaţiilor din Spaţiul Indo-european. Atât indienii, cât şi europenii, provin din Spaţiul Carpatic. În secolele precedente, universităţi celebre şi savanţi renumiţi au remarcat că Spaţiul Carpatic este locul de unde au roit popoarele Europei şi ale Asiei Vestice. Institutul Român de Studii Indo-europene are ca obiect de activitate culegerea, cercetarea, publicarea şi arhivarea documentelor referitoare la limba română primordială. Pentru a duce la bun sfârşit aceste cercetări de o importanţă deosebită, atât pentru România, cât şi pentru Europa, este imperios necesar un Institut Român de Studii Indo-europene. PRM propune înfiinţarea acestui institut sub egida Senatului României.